România se află într-o poziție surprinzător de favorabilă atunci când vine vorba de puterea de cumpărare a salariului minim, clasându-se pe locul 7 în Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate recent de Eurostat. Această informație contravine adesea stereotipurilor asociate cu nivelul de trai din România și subliniază evoluția pozitivă pe care o înregistrează economia țării. Raportul poate fi găsit aici.

Analiza Eurostat ia în considerare salariul minim net din fiecare stat membru UE, ajustat în funcție de prețuri pentru a elimina diferențele de cost al vieții. Acest indicator, denumit standard de putere de cumpărare (PPS), permite o comparație mai obiectivă a puterii de cumpărare a salariului minim între țări.

Conform datelor publicate, salariul minim net din România în PPS în anul 2022 a fost de 604 PPS, plasându-ne pe locul 7 în UE. Statele membre situate înaintea României în acest clasament sunt Slovenia (742 PPS), Spania (720 PPS), Cehia (684 PPS), Estonia (654 PPS), Polonia (655 PPS) și Lituania (730 PPS).

Deși salariul minim nominal în România (în jur de 515 euro în ianuarie 2023) nu se numără printre cele mai mari din UE,nivelul relativ scăzut al prețurilor din țară contribuie semnificativ la creșterea puterii sale de cumpărare. Această realitate nu este pe deplin reflectată în comparațiile simple ale salariilor nominale între țări, care pot fi misleading din cauza diferențelor semnificative în costul vieții.

Datele Eurostat oferă o perspectivă valoroasă asupra situației economice a României și pot contribui la o înțelegere mai nuanțată a nivelului de trai din țară. Ele subliniază faptul că puterea de cumpărare a românilor este mai mare decât sugerează adesea comparațiile bazate pe salariile nominale brute.

Această poziție favorabilă a României în ceea ce privește puterea de cumpărare a salariului minim are implicații pozitive multiple. În primul rând, ea contribuie la ameliorarea nivelului de trai pentru lucrătorii cu venituri mici, permițându-le să își satisfacă mai bine nevoile de bază.

În al doilea rând, această informație poate avea un impact pozitiv asupra imaginii internaționale a României. Depășirea unor state membre UE mai dezvoltate din punct de vedere economic în ceea ce privește puterea de cumpărare a salariului minim poate contribui la atragerea de investiții străine și la promovarea țării ca o destinație atractivă pentru forța de muncă calificată.

De asemenea, datele Eurostat pot fi relevante pentru dezbaterile privind politicile salariale din România. Ele oferă informații valoroase pentru factorii de decizie politică atunci când evaluează impactul potențial al modificărilor legislative asupra puterii de cumpărare a lucrătorilor cu venituri mici.

Este important să subliniem că datele Eurostat se referă la puterea de cumpărare generală și nu oferă o imagine completă a variațiilor regionale din cadrul României. Costul vieții poate diferi semnificativ între zonele urbane și rurale,iar anumite categorii de bunuri și servicii pot fi mai scumpe decât media națională.

În plus, calitatea generală a vieții nu este determinată exclusiv de puterea de cumpărare. Factori precum accesul la servicii publice de calitate, infrastructura, siguranță publică și oportunități de dezvoltare personală joacă, de asemenea, un rol important în determinarea nivelului de trai.

Cu toate acestea, informațiile furnizate de Eurostat reprezintă un indicator pozitiv al dezvoltării economice a României și subliniază faptul că puterea de cumpărare a românilor se îmbunătățește constant.

În concluzie, datele Eurostat privind puterea de cumpărare a salariului minim din România oferă o perspectivă importantă asupra situației economice a țării. Poziția favorabilă a României în acest clasament subliniază evoluția pozitivă înregistrată de economie și poate avea implicații pozitive multiple pentru nivelul de trai, imagin

Statisticile privind salariul minim, așa cum sunt publicate de Eurostat, se referă la salariile minime naționale. Salariul minim național se aplică de obicei tuturor angajaților, sau cel puțin unei mari majorități a angajaților dintr-o țară.

La 1 ianuarie 2024, 22 din cele 27 de state membre UE aveau un salariu minim național.

Conform datelor Eurostat, salariul minim net din România, ajustat în funcție de prețuri, se situează pe locul 7 în Uniunea Europeană.

Salariul minim în statele membre ale UE variază de la 477 EUR pe lună, în Bulgaria, la 2 571 EUR pe lună în Luxemburg.

Pe baza nivelului salariului minim lunar brut pe țară aplicabil la 1 ianuarie 2024, exprimat în euro (€), statele membre UE în cauză pot fi clasificate în trei grupuri diferite.

România face parte din Grupa 3, cu un salariu minim național egal sau mai mic de  1.000 EUR pe lună.

Pe de alta parte, Statele Unite s-ar încadra în grupa 2 (1.137 EUR pe lună, la nivel federal), cu doar 137 EUR mai mult față de România.

Rata medie anuală de creștere între ianuarie 2014 și ianuarie 2024 a fost cea mai mare în România (+13,3 %), urmată de Lituania (+12,3 %), Bulgaria (+10,6 %), Cehia (+9,4 %) și Polonia (+9,2 %). Cele mai scăzute rate medii anuale de creștere dintre statele membre ale UE au fost înregistrate în Franța (+2,0 %), Malta (+2,6 %), Belgia și Grecia (ambele +2,9 %), precum și Luxemburg (+3,0 %).

În 2018, salariile minime au reprezentat peste 60 % din câștigul mediu brut în doar patru state membre: Franța (66 %), Portugalia (64 %), Slovenia (62 %) și România (61 %). Salariul minim a variat între 50 % și 60 % din câștigul mediu brut în unsprezece state membre: Bulgaria (59 %), Ungaria (58 %), Luxemburg, Țările de Jos și Polonia (toate 57 %), Irlanda (53 %), Germania și Slovacia (ambele 52 %), Grecia (51 %), urmate de Belgia și Lituania (ambele 50 %). În șase state membre: Cehia, Croația și Letonia (toate 49 %), Spania (44 %), Malta (43 %) și Estonia (42 %), salariile minime au fost mai puțin de jumătate din câștigul mediu.